2013
04.30

1 Mai muncitorESC

4201_scara_rulanta_transitmaster_140

Zilele trecute sărbătoream implinirea a 30 de grade Celsius într-unul din mall-urile patriei noastre. Şi, hotărînd eu că mai bine aş sărbători la etaj, m-am îndreptat spre scara rulantă. Acu’ nu ştiu alţii cum sînt, da’ eu unul cam am obiceiul să mă sprijin de mîna curentă (banda aia de cauciuc ce se deplasează odată cu scările). Numa’ că am avut o surpriză. La un moment dat, am simţit că rămîne în urmă. Aşa.. ca o uşoară smucitură… O dată.

Flash back
Ţin minte multe tîmpenii de pe timpul în sfîrşit împuşcatului. Nu de alta, da’ nu e bine să uiţi cît de jos ajunsesem. Mă rog, nu ştiu dacă mai ţineţi minte cum erau scările rulante: rare şi mergeau doar în sus. Pe motive de economie de curent şi de grija sănătăţii poporului muncitor scările rulante funcţionale, cel puţin în provincie, erau mai rare decît bananele. Şi, după ce că erau rare, una nu funcţiona cum trebuie. Pe orice scară rulantă mergeai, mîna curentă rămînea în urmă. Pentru că şi cauciucul de pe ele era, ca şi restul ţării, o imitaţie proastă şi care patina pe roţile de antrenare. În concluzie, nu exista o scară rulantă în România care să funcţioneze bine.

Înapoi la ziua de azi
Prima oară am crezut că mi s-a părut. Am coborît pe surata ei ce funcţiona ireproşabil şi am urcat din nou cu banda cu pricina. Şi din nou, pe la jumate’, smucitura! M-au năpădit amintirile şi am simţit în nări mirosul greu de plastic şi linoleu din magazinul universal Diana din Tulcea. Şi cei maxim 14 ani pe care îi aveam la purtător pe vremea aia. De bucurie, m-am tot dat pe scara aia care trădase nobilele idealuri ale mall-ului şi care se purta cinstit, bătrîneşte şi comunist.
Aşa că, într-un final, m-am uitat triumfător la bogăţia capitalistă din jur şi mi-am spus în gînd “Aţi început să obosiţi, este?”

2013
04.29

tumblr_lzdiul3ERB1qbclflo1_500

Fiică-mea este în perioada descoperirilor Disney. Mă rog, este acolo de fo’ cîţiva ani şi n-a ajuns nici la jumate’. Scuzabil ţinînd seama de faptul că ieri ne-am uitat la Lion King 3. Dap, 3. Ocazie cu care am realizat că cinematografia mondială a fost văduvită de mari capodopere pentru că scenariştilor le-a fost lene să treacă la nivelul superior (cunoscut ca şi level 2 de iubitorii de AI pixelat).
De aceea m-am hotărît să le dau o mînă de ajutor născătorilor de scenarii, în speranţa că, odată şi-odată, cinefilul din mine va putea să bată cuba cu restul din mine şi să strige triumfător: “Esteeeeee măăăă !”

Mihai Viteazul 2
Basta nu era cine credeam noi ci era rudă cu Highlander. Aşa că spiritul lui Mihai Viteazul trece în corpul obscurului general italian care va purcede la o scurtă campanie de cucerire a Poloniei, Franţei, Africii, celor două Americi şi a Microneziei sfîrşind răpus de băutură şi topor la jugulară în timp ce încerca să cucerească judeţul Vaslui. To be continued pentru că ăla de se ţinea de topor era un Predator.

Titanic 2
Ăla mic nu moare înecat ci se prinde de o bucată de gheaţă desprinsă din iceberg. El şi o focă. Supravieţuieşte pentru că dresează foca să îi aducă de mîncare şi să îi ţină de cald. Mă rog, tot filmul este cam despre cum dresează el mamiferul iar cînd ajunge la ţărm foca dispare în pădure fără să se mai uite în urmă. De supărare, eroul principal care a aflat că a eşuat în America deşi se răzgîndise, a hotărît că vrea să moară în Amsterdam şi îşi cumpără bilet de întoarcere pe nava Lusitania.

Forrest Gump 2
La finalul vieţii Forest Gump înfiinţează un fond de investiţii cu care cucereşte Wall Street-ul şi BVB-ul. Candidează la preşedinţie ca fiind unic reprezentant atît al democraţilor cît şi al republicanilor, învingîndu-l în alegeri pe un independent ţîfnos şi cu părul vălvoi pe care îl chema Donald şi care făcuse o avere din imobiliare, cu scorul de 98% la 1. Apoi se apucă de balet şi devine cel mai bătrîn prim solist al Balşoi Teatr ce cîştigă proba de 100 m la Olimpiada din 2020. Finalul îl suprinde dezvăluind secretul său: “Dacă vrei cu adevărat, poţi!”

Academia de poliţie 2

După o grămadă de întîmplări amuzante, comedie de bun simţ, umor fin şi momente memorabile, vedem că, în timpul unui experiment eşuat din laboratorul de chimie al Academiei, se produce o puternică explozie şi moare toată distribuţia.

LE: Titanic II chiar există. Damn!

2013
04.28

Duios timpul torcea.

ezerov4

popej27 a făcut cearcăne, pînze de păianjen şi copil. Aşa că îl lăsăm la vatră şi încercăm să îl punem în locu-i pe eu: Dan Dolghin.
Da’ de mîine.